Tulburarile urinare in Scleroza Multipla
Controlul urinarii este realizat de catre centrii nervosi situati in maduva spinarii in aproprierea centrilor care controleaza mersul. Ca urmare persoanele cu SM care au probleme cu mersul au si variate probleme cu urinarea. Centrii care controleaza functia sexuala sunt situati linga cei care controleaza urinarea, ca urmare si acesti sunt frecvent afectati.
Vezica urinara are 2 functii: cea de stocare a urinei si cea de evacuare a urinei. Cind stocarea este afectata pacientul va urina des, cu graba si eventual va pierde urina; cind evacuarea este afectata pacientul va urina greu cu jet slab, va avea senzatia ca vezica nu se goleste, iar pierderea de urina, arunci cind apare, este prin prea plin, adica vezica sta mereu plina si “da pe afara”.
Cel mai frecvent simptom al pacientilor cu SM este urinarea deasa. Aceasta este denumita medical “Vezica Hiperactiva” si se asociaza frecvent cu graba de a urina, urinarea noaptea si eventual episoade de incontinenta. Cel mai suparator lucru la cei cu vezica hiperactiva este imprevizibilitatea aparitiei necesitatii de a urina; ei devin dependenti de proximitatea unei toalete si de aceea isi reduc mult activitatile si contactele sociale. Grija ca ar putea sa piarda urina le afecteaza cel mai mult calitatea vietii. Pacientii cu MS care au vezica hiperactiva afirma ca problema aceasta de urinare este cea mai suparatoare dintre problemele lor de sanatate.
De ce apare vezica hiperactiva?
Controlul umplerii vezicii si relatia ei cu sfincterul este reglata de centrii cerebrali; daca este alterata conexiunea dintre acesti centri si maduva, asa cum se intimpla in bolile demielinizante precum SM, controlul relaxarii vezicii si capacitatea de a amina urinarea voluntar scade. Ca urmare senzatia de urinare apare pe neasteptate, este intensa, nu poate fi stapinita si persoana respectiva, speriata ca va pierde urina trebuie sa alerge la toaleta.
Aceasta situatie poate fi complicata la pacientii cu vezica neurologica, cum este cazul pacientilor cu SM, de o golire deficitara a vezicii si astfel urinarea deasa sa fie urmata si de golirea incompleta a vezicii. Golirea incompleta este urmarea sau a afectarii capacitatii de contractie a muschiului vezicii sau faptului ca sfincterul nu mai lucreaza coordonat cu vezica si nu se relaxeaza in timpul urinarii.
Cum poate fi ameliorata functia vezicii?
Prima linie de tratament este formata din masuri comportamentale, kinetoterapie si medicamente. Cele mai bune rezultate le da combinarea simultana a acestor metode.
Masurile comportamentale sunt reprezentate de evitarea lichidelor care stimuleaza formarea de urina cum este cafeaua, de evitarea frigului, de evitarea consumarii bruste a lichidelor, de controlul constipatiei, daca este cazul. Deasemenea trebuie revizuit modul in care sunt folositi muschii perineului in momentul in care apare senzatia de a urina; o contractie slaba a perineului cu contractarea concomitenta a abdomenului este greseala cea mai frecventa care nu face decit sa impinga urina afara si nu sa o retina.
Kinetoterapia este indicata la cei care nu pot contracta corect si suficient perineul si consta in gimnastica perineala sub control medical la inceput si apoi permanent acasa. La persoanele care nu pot participa la aceasta gimnastica se poate recurge la stimularea electrica a muschilor pentru tonifierea lor. Stimularea electrica este folosita cu succes si in influentarea terminatiilor nervoase periferice ce controleaza relaxarea vezicii.
Medicamentele folosite pentru relaxarea vezicii si disparitia senzatiei de graba sunt numite antimuscarinice. Pe piata noastra exista oxibutinina, tolterodina si solifenacina. Toate au ca reactie adversa importanta uscaciunea gurii deoarece actioneaza atit pe muschiul vezicii cit si pe glandele salivare; se cauta molecule mai selective care sa actioneze doar pe vezica dar nici una nu este inca aprobata. Aceste medicamente reduc senzatia de graba, maresc capacitatea vezicii si scad episoadele de incontinenta dar daca este vorba de o persoana care concomitent nu goleste complet vezica pot agrava aceasta si mari cantitatea de urina care ramine in vezica ducind la retentie urinara. Din aceasta cauza controlul ecografic al cantitatii de urina care ramine in vezica dupa urinare la pacientii care urmeaza un tratament cu antimuscarinice trebuie facut regulat.
Ideal este ca fiecare pacient cu SM si tulburari urinare de tip vezica hiperactiva sa inteleaga cum functioneaza aparatul urinar sa aplice masurile comportamentale potrivite, sa efectueze sedinte de stimulare electrica perineala si sa inceapa concomitent un tratament, rezultatele urmind a fi evaluate lunar pina cind se gaseste formula de succes.
Pentru pacientii care nu golesc complet vezica o evaluare mai complexa a vezicii si sfincterelor este necesara; aceasta poarta numele de evaluare urodinamica si consta in introducerea unei mici sonde pina in vezica si masurarea presiunii in timpul umplerii si al urinarii. Se obtin astfel date care pot spune care este cauza golirii incomplete. Cind volumul de urina care ramine in vezica este mereu mai mare de 100 ml exista riscul aparitiei infectiilor urinare repetate care pot pune in pericol rinichii. Multi astfel de pacienti sunt multumiti de controlarea golirii vezicii prin Cateterizare Intermitenta Curata. Aceasta asigura o golire completa, usoara, cu risc minim de infectie. Cateterizarea este efectuata de pacient de circa 3 ori pe zi cu sonde de unica folosinta sau sonde ce pot fi reutilizate dupa spalare si dezinfectare. Asistente specializate in probleme de continenta antreneaza pacientul in aceasta procedura care poate fi repede invatata si odata depasite reticentele normale ale fiecaruia asigura siguranta si independenta.
Metode noi de tratament cum ar fi utilizarea canabinoizilor si a toxinei botulinice sunt in curs de evaluare.
Articol realizat de Dr. Andrei Manu-Marin, medic primar urolog
Pentru mai multe informatii, accesati site-ul vezica-neurologica.ro
