Investigatiile necesare pentru confirmarea diagnosticului de CI
Desi nu exista niciun test specific de diagnostic pentru CI, interviul clinic si investigatiile suplimentare permit clarificarea diagnosticului.
In plus, cercetarile din ultima vreme, axate pe markerii urinari, par sa identifice, pentru viitorul apropiat un test diagnostic din urina. Aceasta solutie va permite scurtarea semnificativa a timpului necesar pentru diagnosticarea afectiunii.
Istoricul medical
Primul pas, o anamneza amanuntita, va aduce informatii importante despre:
- infectii de tract urinar
- boli urologice
- interventiile chirurgicale in zona pelvina
- afectiuni autoimmune
- boli cronice
- iradierea in zona pelvina / chimioterapie
De asemenea se va urmari localizarea si descrierea durerii din zona pelvina fiind de interes particular corelarea cu momentul urinarii. Clasic, o cistita interstitiala doare in zona hipogastrica si durerea este tot mai mare pe masura ce vezica se umple iar pacienta se duce la toaleta sa urineze tocmai pentru a diminua sau scapa pe moment de durere. Durerea poate fi insa si uretrala, sau mai intensa dupa urinare in unele cazuri.
Tratamentele medicamentoase din antecedente ofera informatii importante, deoarece unele medicamente ar putea determina simptomatologie similara cu CI (acidul tiaprofenic, ciclofosfamida, ketamina).
Evaluarea simptomelor
Pacientul / pacienta va fi rugat(a) sa completeze un jurnal care sa aduca informatii despre volumul de lichide pe care il bea zilnic si cantitatea urinata si sa le coreleze cu simptomele care apar. Eventual, se vor completa si chestionare de calitatea vietii (tradus in limba romana este chestionarul O’Leary-Sant). Pe scala vizuala analoga (VAS) pacientul/pacienta va inregistra intensitatea durerii pe care a resimtit-o (pe 24 de ore).
Examen fizic
Examenul ginecologic in cazul femeilor, respectiv tuseul rectal in cazul barbatilor pot fi relevante pentru CI.
Teste de laborator
Se recomanda efectuarea unui sumar de urina si unei uroculturi, pentru a exclude infectiile urinare (inclusiv TBC). S-ar putea sa fie nevoie de culturi speciale pentru Ureaplasma, Chlamidia si Candida, care nu se detecteaza prin testele obisnuite. La barbati se recomanda culturi din lichidul seminal.
Interventii urodinamice
Acestea sunt considerate necesare pentru diagnosticul de CI. Investigatiile urodinamice evalueaza cantitatea de urina care se gaseste in vezica urinara atunci cand apare senzatia de mictiune si daca se asociaza sau nu cu durere.
Se fac obligatoriu pacientilor barbati. Un cateter subtire este introdus prin uretra in vezica urinara pentru a masura presiunea care apare in vezica. Al doilea cateter se plaseaza in rect, pentru a masura presiunea abdominala.
Interventiile urodinamice se recomanda si daca pacientul sufera de retentie sau obstructie urinara sau nu poate (partial sau deloc) sa-si goleasca vezica urinara.
Imagistica
Se poate efectua o ecografie vezicala dupa urinare, pentru a cuantifica urina ramasa in vezica.
Cistoscopia
Aceasta investigatie permite medicului specialist urolog sa vizualizeze interiorul vezicii urinare. Tubul fin care patrunde prin uretra are de obicei doua canale – unul pentru endoscop si celalat pentru instilarea fluidelor in vezica urinara.
Cistoscopia cu anestezie locala se face pentru a exclude tumorile, litiaza vezicala, cistita eozinofilica sau leziunile peretilor vezicali.
Cei mai multi pacienti ajung sa aiba un diagnostic corect dupa consulturi indelungate si costisitoare in cadrul mai multor specialitati. Pacientii care, in ciuda tuturor consulturilor, tot nu au diagnostic, pot ajunge chiar sa aiba ganduri de suicid datorita durerilor si frustrarii lipsei de diagnostic. Multora dintre ei li s-a spus de mai multe ori ca totul e ,,in capul lor”. Asa ca, de cele mai multe ori, aflarea diagnosticului este pentru ei o mare usurare, pentru ca au o boala cu un nume si pentru ca, in sfarsit, suferinta lor este luata in serios de medici.
